Somnul când lucrezi în ture: organizarea odihnei

Multe locuri de muncă funcționează non-stop, iar programul nu mai seamănă cu intervalul clasic de zi. Unii lucrători intră în tură la miezul nopții și ies la opt dimineața, alții au ture rotative, cu perioade de zi, de seara și de noapte.

Ceasul nostru biologic este de obicei reglat pentru activitate ziua și somn noaptea. De aceea, orele de lucru neregulate sau nocturne pot fi asociate cu somn perturbat sau insuficient. La rândul lor, somnolența, oboseala și dereglarea ritmului circadian, provocate de somn prea puțin sau întrerupt, sunt asociate cu riscuri pentru funcționarea sistemului imunitar, pentru diabet, boli cardiovasculare și alte probleme cronice de sănătate.

Cercetătorii de la CDC NIOSH au folosit date din studiul național NHANES, pe un eșantion reprezentativ de 6.338 de adulți. Participanții au descris cel mai bine orele lor obișnuite: program de zi, tură de seară, tură de noapte, ture rotative sau alt program. Pentru durata somnului, au considerat „somn scurt” mai puțin de șapte ore, pornind de la recomandarea de șapte–nouă ore pentru adulți.

Concluzia a fost că problemele de somn sunt frecvente la lucrători, mai ales la cei din tura de noapte, iar riscul lor a rămas mai mare chiar și după ajustarea pentru factori precum orele lungi de muncă.

Studiul a observat diferențe și între grupuri. Lucrătorii de peste 60 de ani au avut mai rar somn scurt, afectarea activităților legate de somn și insomnie decât cei între 30 și 59 de ani. Femeile au avut mai rar somn scurt, dar mai des celelalte trei probleme (calitate slabă, afectarea activităților, insomnie).

Somnul scurt și calitatea slabă a somnului au fost mai frecvente la persoanele obeze și la cei care lucrau 48 de ore pe săptămână sau mai mult. Fumătorii au avut mai des somn scurt, calitate slabă și insomnie. Utilizarea frecventă a pastilelor de dormit a fost asociată cu calitate slabă, afectarea activităților și insomnie.

Toate cele patru probleme au fost mai frecvente la persoanele văduve, divorțate sau separate, la cele cu sănătate declarată ca satisfăcătoare sau slabă, cu depresie simptomatică sau cu o tulburare de somn diagnosticată de medic. Aceste date arată asocieri, nu cauze demonstrate.

Sursa subliniază că nu există o strategie ideală pentru orice situație de muncă în ture; măsurile trebuie adaptate angajatorului și lucrătorului. Printre cele menționate:

• programe de tură cu pauze frecvente de odihnă;
• evitarea turelor de noapte mai lungi de opt ore;
• îmbunătățirea mediului de somn;
• un somn lung înainte de începerea turei de noapte;
• lumină puternică pentru a accelera adaptarea ritmului circadian;
• îmbunătățirea condiției fizice;
• activități de reducere a stresului;
• consolidarea sprijinului din partea familiei și a celor apropiați.

Practic, poți trata odihna ca pe un program protejat: stabilește cu cei din casă intervalul în care dormi și alege, pe cât posibil, un loc de somn pe care îl poți controla. Unele măsuri, precum programul turelor, depind de angajator, așa că merită discutate la locul de muncă.

Datele provin dintr-un studiu american, realizat pe chestionare, care are limite descrise de autori în lucrarea originală, deși rezultatele sunt în concordanță cu alte studii bine concepute. Nu am importat reguli ale sistemului de sănătate din alte țări, iar articolul nu recomandă sedative, melatonină sau alt tratament.

Dacă somnul rămâne slab, somnolența te încurcă sau ai alte probleme de sănătate, un medic poate evalua situația ta individuală.