Simptome•5 min lectură•Actualizat la 2 octombrie 2026

Durere de genunchi la coborâre: ce poate explica simptomul

i
Redactat deinfosanatate
Rigoare editorialăSurse citate în articol
Surse documentate•Metodologie editorială
Imagine editorială relevantă pentru Durere de genunchi la coborâre: ce poate explica simptomul
Pe scurt

Durerea din jurul sau din spatele rotulei la coborârea scărilor poate fi legată de durerea patelofemurală, o problemă mecanică frecventă. Vezi ce o poate favoriza, cum se evaluează și ce înseamnă recuperarea.

Ce este durerea patelofemurală

Durerea simțită în jurul sau în spatele rotulei, în timpul unor activități precum ghemuitul, urcatul sau coborâtul scărilor și alergatul, este cunoscută drept durere patelofemurală. În limbaj uzual i se mai spune „durere de rotulă”.

Este o afecțiune foarte frecventă: poate afecta până la un sfert din populație. De obicei nu are la bază o accidentare precisă. În unele cazuri apare din cauza „suprasolicitării”, adică a unei activități noi sau a unei creșteri rapide a efortului cu care erai deja obișnuit.

Durerea din jurul rotulei poate apărea la coborârea scărilor, însă acest tipar nu stabilește singur diagnosticul.

Ce o poate favoriza

Durerea este legată de factori mecanici, de exemplu felul în care te miști și cât de puternici sunt mușchii. De regulă, nu se asociază cu modificări structurale ale articulației, ale cartilajului sau ale ligamentelor.

Creșterea bruscă a efortului

O creștere rapidă a activităților în care sprijini greutatea corpului, cum ar fi mersul sau alergarea, poate declanșa durerea.

Alți factori mecanici

Pot influența durerea și:

  • slăbiciunea mușchilor abdomenului, ai șoldului și ai coapsei;
  • controlul slab al mișcării, observat de obicei la evaluare;
  • rigiditatea în zona șoldului sau a gleznei;
  • mobilitatea crescută a piciorului, platfoot sau „rulare” a piciorului spre interior.

Cum se evaluează

Evaluarea începe cu o serie de întrebări și cu un examen fizic, după care specialistul poate confirma diagnosticul. De obicei este un diagnostic clinic, ceea ce înseamnă că nu sunt necesare radiografii sau alte investigații imagistice.

Evaluarea urmărește să înțeleagă cum apare durerea, în ce activități, ce factori mecanici pot contribui și ce tip de exerciții ar fi potrivit pentru tine.

Cum se tratează

Cercetările disponibile indică, în marea lor majoritate, terapia prin exerciții ca fiind cel mai bun tratament. Se recomandă pe scară largă o combinație de întărire a mușchilor trunchiului (abdomen), ai șoldului (fesieri) și ai coapsei. Specialistul îți poate explica detaliile și îți poate adapta programul.

Alte măsuri, precum bandajarea adezivă (taping) și branțurile, pot reduce durerea și pot ajuta la creșterea capacității de a face exerciții, aspect esențial pentru recuperare.

Cât durează până apare ameliorarea

O oarecare scădere a durerii poate apărea la patru–șase săptămâni de la începerea recuperării. De obicei, sunt necesare 10–12 săptămâni de întărire progresivă a mușchilor menționați pentru un efect semnificativ asupra durerii și a funcției.

Pot face mișcare dacă mă doare?

Sursa consultată arată că exercițiile pot fi continuate atâta timp cât provoacă doar un nivel acceptabil de durere, 4 din 10 pe scara ta a durerii. Aceeași măsură se aplică altor activități, precum mersul, alergarea sau ciclismul. Un alt reper util este cât durează durerea după efort: dacă se liniștește în 24 de ore, activitatea poate fi continuată.

Dacă genunchiul este foarte iritabil la început, poate fi mai potrivit ca în primele patru săptămâni să începi cu exerciții pentru șold și trunchi, care pot descărca structurile sensibile din jurul genunchiului. Întărirea mușchilor coapsei se poate introduce treptat după săptămâna a patra.

Pentru rezultate bune în privința durerii, a funcției și a forței, intensitatea exercițiilor trebuie crescută gradual; menținerea aceleiași intensități săptămâni la rând este ineficientă. Dacă programul este suficient de solicitant, sunt suficiente trei ședințe pe săptămână. Ritmul și intensitatea se stabilesc cu specialistul.

Limitele informației și ce discuți cu medicul

Articolul are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea individuală. Informațiile din sursa folosită trebuie urmate doar la recomandarea unui specialist în sănătate.

La consult poți discuta în ce situații apare durerea, de când o ai, dacă ți-ai crescut recent efortul, ce activități o agravează și ce program de exerciții ți se potrivește.

Când este recomandat un consult medical

Durerea de genunchi la coborâre nu are o singură cauză, iar tiparul în sine nu confirmă un diagnostic. O evaluare individuală te ajută să știi ce se potrivește situației tale.

  • •Dacă durerea revine des la coborârea scărilor sau la alte activități și vrei să afli cauza.
  • •Dacă nu ești sigur că durerea este de tip mecanic, din jurul rotulei, și vrei o evaluare de către un medic sau un kinetoterapeut.
  • •Înainte de a începe un program de exerciții, pentru ca acesta să fie adaptat ție și crescut treptat.
  • •Dacă durerea nu se ameliorează în timpul recuperării sau pare să se agraveze după activitate.
Surse medicale și ghiduri clinice consultate
  1. Patellofemoral pain | Kent Community Health NHS Foundation Trust • www.kentcht.nhs.uk (2026)Acces sursă

Ghiduri medicale conexe

Toate din Simptome