Simptome•7 min lectură•Actualizat la 8 septembrie 2026

Durere în partea dreaptă a abdomenului: cauze frecvente și când trebuie să mergi la medic

De la apendicită și colică biliară până la afecțiuni digestive benigne: cum recunoști semnele de gravitate.

A
Redactat deAna-Maria Constantin
Rigoare editorialăConsens clinic & ghiduri internaționale
Standarde YMYL•Metodologie editorială
Examinare medicală a abdomenului
Concluzia pe scurt

Durerea în partea dreaptă a abdomenului indică de regulă probleme ale vezicii biliare sau ficatului (dacă este situată sus, sub coaste) ori ale apendicelui sau colonului (dacă este situată jos). Episoadele apărute brusc, intense, însoțite de febră, vărsături sau abdomen rigid reprezintă urgențe chirurgicale (apendicită, colecistită) și impun prezentarea imediată la UPU. Disconfortul recurent după mese necesită o ecografie abdominală și consult de gastroenterologie.

Puncte esențiale de reținut

  • •Localizarea durerii (în cadranul superior drept vs. cadranul inferior drept) oferă indicii clinice esențiale despre organul afectat (ficat/vezică biliară vs. apendice/intestin).
  • •Durerea apărută brusc, intensă și însoțită de febră, vărsături sau apărare musculară impune prezentarea de urgență la camera de gardă.
  • •Pentru episoadele recurente sau de intensitate moderată după mese, consultul la un medic gastroenterolog și o ecografie abdominală clarifică diagnosticul.

Ce organe se află în partea dreaptă a abdomenului?

Abdomenul este împărțit din punct de vedere medical în patru cadrane sau nouă regiuni topografice pentru a facilita orientarea diagnostică. În jumătatea dreaptă sunt situate structuri vitale:

  • În cadranul superior drept: ficatul, vezica biliară (colecistul), căile biliare, flexura hepatică a colonului, o parte din duoden și capul pancreasului, precum și rinichiul drept (situat posterior).
  • În cadranul inferior drept: apendicele cecal, cecul (prima porțiune a intestinului gros), ultima porțiune a ileonului (intestin subțire), iar la femei, ovarul drept și trompa uterină dreaptă.

Natura durerii — fie că este o senzație de arsură, o colică (durere care vine în valuri), o presiune surdă sau o durere ascuțită — oferă medicului informații esențiale despre mecanismul fiziopatologic subiacent.

Cauze frecvente în partea dreaptă sus (hipocondrul drept)

Cea mai comună cauză de durere acută în cadranul superior drept este legată de sistemul biliar:

  1. 1.Colica biliară și litiaza biliară („pietre la fiere”): Apare de regulă la 1–2 ore după o masă copioasă sau bogată în grăsimi. Durerea este intensă, constantă, poate iradia în spate sau spre umărul drept și poate dura între 30 de minute și câteva ore.
  2. 2.Colecistita acută: Inflamația acută a vezicii biliare, cel mai adesea cauzată de blocarea canalului cistic de către un calcul. Spre deosebire de colica simplă, durerea persistă mai mult de 6 ore și se asociază cu febră și leucocitoză.
  3. 3.Afecțiuni hepatice (hepatite, steatoză hepatică): Ficatul în sine nu are receptori de durere, însă durerea apare atunci când capsula hepatică (capsula Glisson) se destinde rapid ca urmare a inflamației sau a măririi organului. Este resimțită ca o tensiune surdă și continuă.
  4. 4.Colica renală dreaptă: Dacă un calcul urinar coboară pe ureterul drept, durerea începe în regiunea lombară dreaptă și iradiază anterior spre hipocondru și organele genitale.

Cauze frecvente în partea dreaptă jos (fosa iliacă dreaptă)

Durerea localizată în fosa iliacă dreaptă este dominată de suspiciunea de apendicită:

  • Apendicita acută: În mod clasic, debutează cu disconfort difuz în jurul buricului (regiunea periombilicală), care după câteva ore migrează și se fixează în fosa iliacă dreaptă (punctul McBurney). Durerea se intensifică la mers, la tuse sau la apăsare și este frecvent însoțită de greață, subfebrilitate și pierderea apetitului.
  • Afecțiuni ginecologice (la femei): Chistul ovarian drept torsionat sau rupt, sarcina extrauterină pe trompa dreaptă, ovulația dureroasă (mittelschmerz) sau boala inflamatorie pelvină. În cazul femeilor de vârstă fertilă, testul de sarcină și consultul ginecologic sunt etape obligatorii de diagnostic.
  • Afecțiuni intestinale inflamatorii: Boala Crohn afectează frecvent ileonul terminal, provocând durere cronică în fosa iliacă dreaptă, diaree și scădere în greutate.

Cum se stabilește diagnosticul corect

Evaluarea medicală începe întotdeauna cu anamneza detaliată și examenul fizic palpatoriu. Pentru confirmarea diagnosticului, medicul va recomanda de regulă:

  • Analize de sânge: Hemoleucogramă (pentru depistarea leucocitozei), PCR (Proteina C reactivă), probe hepatice (TGO, TGP, bilirubină, GGT, fosfatază alcalină), amilaze și lipaze pancreatice, sumar de urină.
  • Ecografie abdominală totală: Investigație de primă intenție, neinvazivă și rapidă, capabilă să evalueze ficatul, colecistul, rinichii și să detecteze lichid liber intraperitoneal.
  • Tomografie computerizată (CT) abdominală: Metoda de elecție în cazurile acute complexe sau când suspiciunea de apendicită atipică ori diverticulită necesită certitudine imagistică.

Semne de alarmă: când trebuie să mergi imediat la UPU

Nu amâna apelul la 112 sau prezentarea la Unitatea de Primiri Urgențe dacă durerea are caracter brusc și invalidant. Un abdomen chirurgical acut necesită intervenție rapidă pentru a preveni peritonita sau șocul septic.

Important: Nu administra calmante puternice sau antibiotice înainte de consultul medical, deoarece acestea pot masca simptomele clinice și pot întârzia stabilirea unui diagnostic corect.

Când este indicat un consult la medicul specialist

Dacă durerea are un caracter moderat, recidivant și nu este însoțită de semnale de alarmă acută, programarea la un medic specialist gastroenterolog este cel mai sigur pas. O abordare timpurie permite tratarea medicamentosă a multor tulburări funcționale și monitorizarea adecvată a litiazelor asimptomatice.

Când este recomandat un consult medical

Nu orice durere abdominală reprezintă o urgență chirurgicală, însă evaluarea de specialitate este necesară pentru a preveni complicațiile:

  • •Dacă durerea persistă de mai mult de 24–48 de ore sau revine periodic.
  • •Dacă durerea este corelată cu alimentația (apare la 30–60 minute după mese bogate în grăsimi).
  • •Dacă observi modificări de tranzit intestinal (diaree sau constipație nou instalată).
  • •Dacă asociezi balonare severă, inapetență sau scădere ponderală involuntară.

Întrebări frecvente ale pacienților

QCum îmi dau seama dacă durerea în dreapta este apendicită sau doar gaze?

Durerea cauzată de gaze este difuză, intermitentă (sub formă de crampe) și se ameliorează adesea după eliminarea gazelor sau scaun. În apendicită, durerea devine constantă, se intensifică progresiv în fosa iliacă dreaptă, este agravată de tuse, mers sau apăsare și se asociază frecvent cu febră, greață sau inapetență.

QCe pot lua acasă pentru o durere abdominală în dreapta?

Nu este recomandată administrarea de analgezice majore (antiinflamatoare puternice sau opioide) sau antibiotice înainte de examinarea medicală, deoarece pot masca un abdomen acut chirurgical. Se poate consuma apă plată în înghițituri mici și se recomandă repaus.

QCând este durerea abdominală dreaptă o urgență chirurgicală?

Dacă durerea apare brusc, este de intensitate mare, abdomenul este rigid („de lemn”) la atingere sau apar febră mare, vărsături incoercibile ori leșin, trebuie apelat imediat numărul de urgență 112 sau mers la UPU.

Surse medicale și ghiduri clinice consultate
  1. Acute Abdominal Pain in Adults: Evaluation and Diagnosis • American Family Physician (2022)Acces sursă
  2. EASL Clinical Practice Guidelines on the prevention, diagnosis and treatment of gallstones • Journal of Hepatology (2023)
  3. Management of Acute Appendicitis: WSES Jerusalem Guidelines • World Journal of Emergency Surgery (2020)

Ghiduri medicale conexe

Toate din Simptome