Acidul folic înainte și în timpul sarcinii: ce doză, când începi și povestea cu metilfolatul

Acidul folic este forma sintetică a vitaminei B9 (folatul), o vitamină implicată în formarea celulelor noi și a materialului genetic. În sarcină, are un rol special: contribuie la închiderea corectă a tubului neural, structura din care se dezvoltă creierul și măduva spinării bebelușului.

Când tubul neural nu se închide complet, apar defecte de tub neural, cele mai cunoscute fiind spina bifida și anencefalia. Suplimentarea cu acid folic în perioada potrivită reduce semnificativ riscul acestor malformații. Este una dintre puținele intervenții de prevenție din sarcină cu dovezi solide și beneficiu clar, motiv pentru care este recomandată practic tuturor femeilor care pot rămâne însărcinate.

Aspectul esențial — și cel mai des ratat — este momentul. Tubul neural se închide foarte devreme, în primele săptămâni de sarcină, adesea înainte ca femeia să știe că este însărcinată. Dacă începi acidul folic abia când testul iese pozitiv, poți pierde tocmai fereastra în care contează cel mai mult.

De aceea recomandarea este să începi suplimentarea înainte de concepție: ideal cu cel puțin o lună înainte, iar de preferat cu aproximativ trei luni înainte de a încerca să rămâi însărcinată. Suplimentul se continuă apoi cel puțin până la sfârșitul primului trimestru (în jur de 12 săptămâni). Dacă sarcina a fost o surpriză și nu ai luat acid folic dinainte, nu intra în panică — începe cât mai repede și discută cu medicul.

Pentru majoritatea femeilor, doza uzuală recomandată este de 400 micrograme (0,4 mg) pe zi, luată zilnic în perioada preconcepțională și în primul trimestru. Multe preparate prenatale conțin această cantitate.

Unele surse și preparate folosesc doze ceva mai mari (de exemplu, până la 800 micrograme) în cadrul vitaminelor prenatale — important este să nu depășești, din proprie inițiativă, ceea ce ți-a recomandat medicul și să eviți combinarea mai multor suplimente care conțin folați fără să știi doza totală.

Reține distincția: doza „standard” de prevenție (400 mcg) este pentru situațiile obișnuite. Există însă situații de risc crescut în care se folosește o doză mult mai mare — dar aceasta se stabilește exclusiv de medic, nu se ajustează după recomandări generale de pe internet.

La unele femei, riscul unui defect de tub neural este mai mare, iar medicul poate recomanda o doză semnificativ mai mare de acid folic (de ordinul miligramelor, nu al microgramelor), tot începută înainte de concepție. Printre situațiile care justifică o evaluare atentă:

• o sarcină anterioară afectată de un defect de tub neural;
• anumite tratamente, de exemplu unele medicamente pentru epilepsie;
• afecțiuni precum diabetul sau alte condiții cronice;
• unele probleme de absorbție.

Dacă te regăsești în vreuna dintre aceste situații, este cu atât mai important să discuți din timp cu medicul, pentru că doza și momentul potrivit pot fi diferite de recomandarea generală.

În organism, acidul folic este transformat în forma sa activă, numită metilfolat. Există o variantă genetică frecventă (a genei MTHFR) despre care se discută mult online, pentru că ar putea influența, teoretic, eficiența acestei transformări. De aici a pornit ideea — mult amplificată de marketingul suplimentelor — că ar trebui luat direct metilfolat.

Ce spune, de fapt, echilibrul dovezilor:

• acidul folic clasic rămâne forma standard, cu cele mai multe dovezi pentru prevenirea defectelor de tub neural; pentru majoritatea femeilor, este alegerea potrivită;
• variantele frecvente ale genei MTHFR nu înseamnă automat că acidul folic trebuie evitat sau că ar fi ineficient;
• testarea de rutină MTHFR nu este necesară pentru a decide ce folat iei — la majoritatea femeilor nu schimbă recomandarea;
• metilfolatul există ca opțiune, dar nu ar trebui privit ca un „înlocuitor superior” implicit al acidului folic.

Dacă ai un motiv individual și te gândești la metilfolat, discută cu medicul — decizia și doza se iau împreună cu el, nu pe baza unei reclame la suplimente.

Folații se găsesc natural în multe alimente: legume cu frunze verzi (spanac, salată, broccoli), leguminoase (linte, fasole, năut), citrice, ouă și cereale îmbogățite. O alimentație bogată în aceste surse este sănătoasă și utilă.

Totuși, în perioada preconcepțională și în sarcină, alimentația nu înlocuiește suplimentul: este greu să atingi constant, doar prin dietă, cantitatea și forma necesare exact în fereastra critică. De aceea recomandarea este combinația — o dietă echilibrată, bogată în folați, plus suplimentul recomandat de medic. Gătitul îndelungat distruge o parte din folați, așa că prepararea ușoară a legumelor le păstrează mai bine conținutul.

• Începe din timp: ideal cu 1-3 luni înainte de concepție.
• Doza uzuală: 400 micrograme (0,4 mg) pe zi pentru majoritatea femeilor; nu depăși ce ți-a recomandat medicul.
• Continuă cel puțin până la sfârșitul primului trimestru.
• Situații de risc crescut: doza se stabilește de medic și poate fi mult mai mare.
• Metilfolat: alternativă de discutat individual, nu obligatorie pentru toată lumea.
• Alimentație: bogată în folați, dar ca adaos la supliment, nu în locul lui.

Dacă ai aflat abia acum că ești însărcinată și nu ai luat acid folic, începe imediat și discută cu medicul — orice zi câștigată contează.