Creatinina serică: rolul ei în evaluarea funcției renale

Creatinina este un produs normal de degradare din organism. Se formează atunci când folosești mușchii și o parte din țesutul muscular se descompune. Ea provine din creatină, o substanță produsă de organism, folosită mai ales pentru a furniza energie mușchilor.

În mod obișnuit, rinichii filtrează creatinina din sânge și o elimină prin urină. Dacă rinichii nu funcționează normal, creatinina se poate acumula în sânge, iar în urină se elimină mai puțin. De aceea, valorile anormale ale creatininei din sânge sau din urină pot fi un semn de boală de rinichi.

Analiza poate măsura creatinina dintr-o probă de sânge, de urină sau din ambele. Creatinina serică, adică cea din sânge, poate fi determinată separat sau ca parte dintr-un panel metabolic, pe care medicul îl poate recomanda inclusiv la un control de rutină. Poți întâlni analiza și sub denumirile creatinină în sânge, funcție renală sau test al funcției renale.

Determinarea creatininei ajută medicul să:

• verifice starea rinichilor;
• diagnosticheze o boală de rinichi;
• urmărească problemele renale deja cunoscute și să vadă cât de bine funcționează tratamentul;
• depisteze efectele adverse ale unor medicamente care pot afecta rinichii.

Testul este util, dar are limite. Fiecare persoană produce cantități diferite de creatinină, în funcție de cât de multă masă musculară are, de ce mănâncă, de vârstă și de cât de activă este. Din acest motiv, creatinina singură nu este cea mai bună metodă de a evalua funcția rinichilor, iar rezultatele sunt adesea folosite în calcule sau comparate cu alte substanțe.

Creatinina din sânge este folosită frecvent pentru a calcula rata estimată de filtrare glomerulară, numită eGFR. Aceasta arată cât de repede filtrează rinichii deșeurile din sânge. În calcul intră informații precum vârsta, greutatea, înălțimea și sexul. eGFR este o măsură mai exactă a sănătății rinichilor decât valoarea creatininei din sânge sau din urină luată separat și poate arăta, de asemenea, cât de serioasă poate fi o boală de rinichi.

Medicul poate recomanda determinarea creatininei:

• pentru a verifica sănătatea rinichilor la un control de rutină;
• dacă ai simptome care pot indica o boală de rinichi, de exemplu umflarea mâinilor, a picioarelor sau a pleoapelor, piele uscată, mâncărime sau amorțeli, oboseală, urinat mai des sau mai rar, urină cu sânge sau spumoasă, scăderea poftei de mâncare și a greutății, crampe musculare, greață și vărsături, lipsa aerului, tulburări de somn sau dificultăți de concentrare;
• dacă ai risc crescut de boală de rinichi, chiar fără simptome, deoarece boala cronică de rinichi nu dă adesea simptome în fazele timpurii. Riscul este mai mare în caz de diabet, hipertensiune arterială, boli de inimă, obezitate, fumat, vârstă peste 50 de ani sau istoric familial de boală de rinichi, diabet ori hipertensiune;
• dacă ai deja sau ai posibile probleme renale: un rezultat anormal anterior la un test renal, un diagnostic de boală de rinichi, tratamente care pot afecta rinichii sau un transplant de rinichi.

Recoltarea de sânge. Un profesionist din domeniul sănătății recoltează sânge dintr-o venă de la braț, cu un ac mic. Poți simți o înțepătură ușoară la introducerea sau la scoaterea acului. În mod obișnuit, procedura durează mai puțin de cinci minute.

Urina. Uneori ți se poate cere să colectezi toată urina eliminată în 24 de ore, deoarece nivelul creatininei variază în cursul zilei; medicul poate folosi însă și o probă pe o perioadă mai scurtă. Pentru proba de 24 de ore primești un recipient special și instrucțiuni. În general: urinezi la toaletă ca de obicei, fără a colecta această urină, și notezi ora; în următoarele 24 de ore colectezi toată urina în recipient; ții recipientul la frigider sau într-o geantă frigorifică cu gheață; la finalul celor 24 de ore încerci să urinezi o ultimă dată, care se colectează; apoi duci recipientul la cabinet sau la laborator, conform indicațiilor. Spune-i medicului înainte de test dacă ai hemoroizi care sângerează sau dacă ai menstruație.

Pregătirea. Medicul îți spune cum să te pregătești. Ți se poate cere să nu consumi carne cu 24 de ore înainte, deoarece carnea poate crește temporar creatinina. Dacă analiza face parte dintr-un panel metabolic, e posibil să trebuiască să stai nemâncat și nebăut până la 12 ore.

Unele medicamente și suplimente pot influența rezultatul, așa că spune medicului tot ce iei. Printre medicamentele care pot afecta testul se numără cimetidina, famotidina, ranitidina și unele antibiotice, precum cefoxitina și trimetoprimul, iar medicul îți poate cere să le oprești temporar. Nu întrerupe niciun medicament decât dacă medicul îți spune acest lucru.

Riscul recoltării de sânge este foarte mic. În locul înțepăturii poți avea durere ușoară sau vânătaie, care dispar de obicei repede; unii oameni simt o durere moderată, alții doar o înțepătură, iar după aceea poate rămâne o pulsație sau o vânătaie ușoară. Mai rar pot apărea amețeală sau leșin, mai multe înțepături până se găsește vena, acumulare de sânge sub piele (hematom) sau infecție, un risc mic oricând pielea este străpunsă.

Testul din urină nu implică niciun risc.

Valorile considerate normale pentru tine depind de masa musculară, de alimentație, de vârstă și de nivelul de activitate. La o persoană sănătoasă, valorile sunt de obicei destul de stabile în timp. Ca exemplu orientativ, o sursă indică 0,7–1,3 mg/dL (62–115 µmol/L) la bărbați și 0,5–0,95 mg/dL (44–84 µmol/L) la femei; femeile au adesea valori mai mici, deoarece au de regulă mai puțină masă musculară. Intervalele pot diferi ușor între laboratoare, iar unele folosesc alte unități sau alte tipuri de probe, așa că rămâne valabil intervalul de referință de pe buletinul tău de analize.

Un rezultat normal nu garantează rinichi sănătoși. În stadiile incipiente ale unei boli de rinichi, creatinina din sânge poate rămâne în limite normale și crește pe măsură ce boala se agravează. Dacă medicul bănuiește o problemă renală, va recomanda de obicei și alte teste, chiar dacă creatinina pare normală.

O valoare mare. Poate fi semn de boală sau afectare renală, inclusiv infecție, circulație slabă a sângelui către rinichi, obstrucție a căilor urinare sau insuficiență renală, ori al unei afecțiuni care afectează rinichii, precum insuficiența cardiacă sau diabetul. Nu înseamnă însă întotdeauna o problemă renală: o pot provoca deshidratarea, afecțiunile și leziunile musculare (inclusiv distrugerea fibrelor musculare), distrofia musculară, efortul fizic intens sau o alimentație bogată în carne. Unele probleme de sănătate din sarcină, precum preeclampsia sau eclampsia, pot crește de asemenea creatinina.

O valoare mică. Este mai rar întâlnită. Poate fi legată de malnutriție sau de afecțiuni care reduc masa musculară, cum sunt o boală de lungă durată, o tulburare nervoasă sau pierderea de masă musculară odată cu vârsta; și o boală gravă de ficat poate duce la valori scăzute.

Un singur rezultat nu pune un diagnostic. O valoare crescută izolată nu poate stabili o anumită afecțiune; de obicei e nevoie de repetarea testului și/sau de alte investigații.

Creatinina serică este un indicator util, dar nu o imagine completă a rinichilor. Interpretarea corectă ține cont de masa ta musculară, de alimentație, de vârstă, de medicamentele și suplimentele pe care le iei, de bolile asociate și de celelalte analize, precum eGFR, clearance-ul creatininei, raportul albumină/creatinină sau ureea.

Dacă rezultatul tău a fost folosit pentru a calcula eGFR, clearance-ul creatininei sau raportul albumină/creatinină, cere medicului să îți explice ce spun aceste valori despre sănătatea rinichilor tăi. Articolul are scop informativ, nu înlocuiește consultul medical și nu oferă stadializarea unei boli de rinichi, doze sau recomandări personalizate de tratament. Pentru orice întrebare despre rezultatele tale, discută cu medicul.