Hipertensiunea arterială: valori normale, simptome silențioase și riscuri
Cum se măsoară corect tensiunea, care sunt pragurile ghidurilor europene și cum previi complicațiile cardiovasculare.
Hipertensiunea arterială este adesea asimptomatică până la apariția complicațiilor renale, cardiace sau cerebrale. O tensiune arterială măsurată în repaus de peste 140/90 mmHg necesită investigare cardiologică și monitorizare Holter TA. Valorile peste 180/120 mmHg însoțite de durere toracică, tulburări de vedere sau confuzie reprezintă o urgență hipertensivă și impun asistență medicală imediată.
Puncte esențiale de reținut
- •Tensiunea arterială normală la adult este considerată sub 120/80 mmHg. Pragul pentru diagnosticarea hipertensiunii este de 140/90 mmHg la măsurătorile de cabinet.
- •Majoritatea persoanelor cu hipertensiune nu simt absolut nimic; durerile de ceafă sau sângerările nazale apar doar la creșteri paroxistice.
- •Tratamentul antihipertensiv odată început este adesea de lungă durată, iar întreruperea arbitrară a pastilelor crește riscul de accident vascular cerebral (AVC).
Tabelul valorilor tensiunii arteriale conform ghidurilor ESC
Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) clasifică tensiunea măsurată în cabinetul medical astfel:
- Optimă: sub 120 mmHg sistolică și sub 80 mmHg diastolică.
- Normală: 120–129 mmHg sistolică și/sau 80–84 mmHg diastolică.
- Normal-înaltă: 130–139 mmHg sistolică și/sau 85–89 mmHg diastolică.
- Hipertensiune Gradul 1: 140–159 mmHg sistolică și/sau 90–99 mmHg diastolică.
- Hipertensiune Gradul 2: 160–179 mmHg sistolică și/sau 100–109 mmHg diastolică.
- Hipertensiune Gradul 3: ≥ 180 mmHg sistolică și/sau ≥ 110 mmHg diastolică.
De ce este hipertensiunea asimptomatică?
Arterele umane au o mare capacitate de adaptare structurală la presiuni crescute. În timp, pereții vaselor se îngroașă și își pierd elasticitatea (arterioscleroză) fără a trimite semnale de durere creierului.
Multe persoane trăiesc ani de zile cu tensiuni de 160/100 mmHg considerând că „se simt excelent”. Din păcate, primul simptom evident poate fi direct un accident vascular cerebral sau un infarct miocardic acut.
Reguli de aur pentru măsurarea corectă a tensiunii acasă
Pentru măsurători fiabile cu tensiometrul automat de braț (nu de încheietură):
1. Odihnește-te 5 minute așezat pe scaun înainte de măsurare.
2. Nu fuma, nu bea cafea și nu face efort cu 30 de minute înainte.
3. Brațul trebuie sprijinit pe masă, la nivelul inimii.
4. Nu vorbi și nu te mișca în timpul umflării manșetei.
5. Efectuează două măsurători la interval de 1-2 minute și notează media acestora.
Organele țintă afectate de tensiunea netratată
Presiunea cronică ridicată deteriorează în mod direct:
Creierul:* risc major de AVC ischemic sau hemoragic, demență vasculară.
Inima:* hipertrofie ventriculară stângă, insuficiență cardiacă, boală coronariană ischemică.
Rinichii:* nefroangioscleroză și insuficiență renală cronică.
Ochii:* retinopatie hipertensivă și pierderea acuității vizuale.
Stil de viață și tratament medicamentos
Primul pas este optimizarea stilului de viață: reducerea sării la sub 5g/zi, scăderea în greutate, exercițiul fizic aerob regulat (30 min/zi) și renunțarea la fumat. Când aceste măsuri nu sunt suficiente, ghidurile recomandă inițierea asocierilor fixe de două substanțe antihipertensive într-o singură pastilă zilnică, asigurând o aderență optimă și control pe 24 de ore.
Când este recomandat un consult medical
Chiar dacă te simți perfect sănătos, evaluarea periodică a tensiunii este obligatorie:
- •Dacă valorile măsurate acasă în repaus depășesc constant 135/85 mmHg.
- •Dacă ai antecedente de boală cardiovasculară sau AVC precoce în familie.
- •Pentru ajustarea tratamentului dacă valorile fluctuează considerabil de la o zi la alta.
- 2024 ESC Guidelines for the management of elevated blood pressure and hypertension • European Heart Journal (2024)
Ghiduri medicale conexe
Toate din Afecțiuni
Colesterol mărit (dislipidemia): fracțiuni lipidice, riscuri și prevenție
Colesterolul ridicat nu provoacă durere fizică, dar este principalul motor al plăcilor de aterom din artere. Descoperă ce înseamnă „colesterolul rău”, când este suficientă dieta și când statinele salvează vieți.
Durere în piept: cum deosebești o cauză cardiacă de un atac de panică sau reflux
Durerea toracică este unul dintre cele mai alarmante simptome. Află cum diferă angina pectorală sau infarctul de durerile intercostale, refluxul esofagian sau crizele de anxietate.
Durerea de cap (cefaleea): tipuri, semnale de alarmă și când e urgență
Aproape fiecare persoană experimentează dureri de cap ocazionale. Însă când este vorba despre o migrenă, o cefalee de tensiune sau un semn al unei afecțiuni neurologice grave? Află criteriile de clasificare și opțiunile de tratament.