De ce un rezultat marcat pe buletinul de analize nu este singur un diagnostic

O analiză de laborator verifică o probă de sânge, urină sau alt fluid ori țesut, pentru a afla mai multe despre starea ta de sănătate. Proba ajunge într-un laborator, unde specialiștii caută anumite substanțe și, dacă acestea există, stabilesc cât de multe sunt.

Unele analize pot arăta destul de clar dacă ai sau nu o anumită afecțiune. Un test de sarcină este un exemplu. Altele oferă informații mai generale. Un panel metabolic complet, de pildă, îi poate da medicului o idee despre starea generală a organismului, iar rezultatele anormale pot sugera ce fel de probleme ar putea exista.

Chiar și așa, analizele nu dau o imagine completă. Pentru ea, medicul ia în calcul și examenul fizic, istoricul tău medical, istoricul medical al familiei și, dacă există, investigații imagistice, precum radiografiile. În cele mai multe cazuri, combinarea acestor informații duce la un diagnostic mai exact decât orice rezultat luat separat. De aceea, chiar dacă îți poți vedea rezultatele online, merită să le discuți cu medicul pentru a afla ce înseamnă ele pentru tine.

Medicul poate recomanda o analiză pentru a afla mai multe despre un anumit aspect al sănătății tale sau pentru a avea o imagine de ansamblu.

Când urmărește un aspect precis, rezultatele îl pot ajuta să:

• diagnosticheze sau să excludă o boală, mai ales când ai simptome. Un test pentru streptococ A poate arăta, de exemplu, dacă o durere în gât cu febră și amigdale umflate se datorează bacteriei care provoacă angina streptococică;
• monitorizeze o afecțiune, adică să vadă dacă se ameliorează, se agravează sau rămâne stabilă și dacă tratamentul funcționează. Glicemia este folosită frecvent la monitorizarea diabetului;
• aleagă cel mai potrivit tratament. Markerii tumorali pot ajuta, de pildă, la alegerea tratamentului în unele tipuri de cancer.

Analizele cu caracter general se folosesc adesea chiar dacă nu ai simptome, în cadrul unui control de rutină. Ele pot arăta că ai un risc crescut pentru o boală (testul pentru colesterol, de exemplu, ajută la înțelegerea riscului de boli de inimă) sau că ai nevoie de investigații suplimentare. Un test care caută sânge în scaun poate fi urmat de colonoscopie, pentru a afla dacă sângele are o cauză gravă. Rezultatul inițial este deci un semnal pentru pașii următori, nu un verdict.

Multe rezultate sunt numere. Ca să știi ce înseamnă un număr, buletinul indică un interval de referință, numit uneori „valori normale”. Acesta cuprinde limita de jos și limita de sus a rezultatelor considerate normale și se bazează pe rezultatele unor grupuri mari de oameni sănătoși. Pentru același test pot exista intervale diferite pentru grupuri diferite, de exemplu copii și adulți.

Tocmai pentru că intervalele variază, cuvântul „normal” poate induce în eroare. Intervalul arată media rezultatelor într-un grup sănătos, ceea ce înseamnă că:

• o valoare mai mică sau mai mare decât intervalul tău poate fi sau nu semnul unei probleme. Este frecvent ca oamenii sănătoși să aibă uneori rezultate în afara intervalului. În acest caz, medicul se uită la restul informațiilor despre sănătatea ta ca să înțeleagă ce a putut influența rezultatul;
• o valoare în interval nu garantează că ești sănătos. Unii oameni cu probleme de sănătate au rezultate considerate normale, iar dacă ai simptome pot fi necesare investigații suplimentare.

Compară cu intervalul de pe propriul buletin. Laboratoarele folosesc adesea metode diferite, deci și intervale diferite. Nu poți compara rezultatul tău cu intervale găsite în altă parte și nici rezultate din laboratoare diferite. Dacă vrei să urmărești evoluția în timp, încearcă să folosești același laborator.

Unitățile de măsură contează. Testele folosesc unități diferite, precum mcg/dL (micrograme pe decilitru), micromoli/L (micromoli pe litru) sau pg/mL (picograme pe mililitru). Din acest motiv, în acest articol nu dăm valori-limită: singurul interval valabil pentru tine este cel scris pe buletinul tău.

Unele teste arată doar dacă o substanță, un microb, un tip de celule sau o genă a fost sau nu găsită în probă. Pe buletin poți vedea:

• Negativ sau normal – testul nu a găsit ce căuta. Este puțin probabil să ai problema testată, dar pot fi necesare și alte teste.
• Pozitiv sau anormal – testul a găsit ce căuta, deci este posibil să ai o boală sau o infecție. În anumite situații, diagnosticul trebuie confirmat prin teste suplimentare.
• Neconcludent sau incert – rezultatul nu a fost clar nici pozitiv, nici negativ. Pot exista multe motive, iar de obicei testul se repetă.

Testele pentru virusul COVID-19 sunt un exemplu de teste care arată dacă un anumit microb a fost găsit în probă.

De regulă, rezultatele sunt corecte, dar niciun test nu este perfect.

• Un rezultat fals pozitiv arată că ai o boală sau o afecțiune, deși de fapt nu o ai.
• Un rezultat fals negativ arată că nu ai boala, deși de fapt o ai.

Astfel de erori nu sunt frecvente, dar apar mai des la anumite tipuri de teste sau când testarea nu a fost făcută corect. Dacă medicul crede că un rezultat ar putea fi inexact, îți poate recomanda repetarea testului.

Acuratețea unor analize poate fi influențată de factori obișnuiți:

• consumul anumitor alimente și băuturi;
• anumite medicamente sau suplimente;
• efortul fizic intens înainte de recoltare;
• menstruația din ziua testului;
• respectarea sau nu a instrucțiunilor de pregătire, inclusiv a postului alimentar.

Medicul îți spune dacă trebuie să te pregătești pentru analiză. Urmează instrucțiunile cu atenție, ca rezultatele să fie cât mai exacte. Înainte de recoltare, spune-i despre toate medicamentele pe bază de rețetă și fără rețetă, despre vitamine și alte suplimente pe care le iei.

Pentru multe analize există truse de recoltare la domiciliu, care conțin tot ce ai nevoie pentru a colecta o probă de fluid sau celule și a o trimite la un laborator. Aceste teste nu trebuie să înlocuiască niciodată analizele recomandate de medic. Poți cere medicului sau farmacistului să îți recomande un test de încredere și este bine să discuți rezultatul cu medicul, chiar dacă pare normal.

Pe scurt: un rezultat marcat este un punct de plecare pentru o conversație cu medicul, nu o concluzie. Informațiile din acest articol sunt generale și nu înlocuiesc consultul medical.