Boala celiacă la adulți: simptome și pașii diagnosticului

Boala celiacă este evaluată medical, nu ghicită după ce simți după masă. Medicul te va întreba despre simptome, dar diagnosticul nu se pune numai pe baza lor. Unele simptome seamănă cu cele ale altor afecțiuni digestive, de exemplu sindromul de intestin iritabil (IBS) sau intoleranța la lactoză. În plus, la unele persoane cu boală celiacă simptomele apar în afara tubului digestiv.

De aceea, durerile abdominale sau disconfortul după anumite alimente nu sunt suficiente pentru a spune că ai boală celiacă și nici pentru a o exclude. Evaluarea urmărește să adune mai multe informații: istoricul tău, istoricul familiei, examenul medical și, mai ales, rezultatele analizelor și ale biopsiilor.

În mod obișnuit, medicii diagnostichează boala celiacă prin analize de sânge și biopsii ale intestinului subțire.

La prima discuție, medicul îți va pune întrebări despre simptome, despre bolile pe care le ai sau le-ai avut și despre familie.

Dacă bănuiești că glutenul îți face rău, tentația de a-l elimina imediat este mare. Medicii nu recomandă începerea unei diete fără gluten înainte de testarea diagnostică, pentru că dieta poate modifica rezultatele testelor. Pentru ca testele serologice să fie corecte, persoana trebuie să consume o alimentație care conține gluten.

Dacă ai început deja dieta, spune-i medicului. El poate stabili cum se poate face testarea în cazul tău. Nu schimba singur planul de testare.

De obicei, primul pas este recoltarea unei probe de sânge, care este trimisă la laborator. Testele serologice caută anticorpi care sunt adesea mai mari decât normalul la persoanele cu boală celiacă netratată. Analizele pot arăta și semne ale unor probleme de sănătate posibil legate de boala celiacă, de exemplu anemia.

Dacă analizele de sânge sugerează boala celiacă, medicii ar trebui să recomande biopsii intestinale pentru confirmarea diagnosticului. Biopsiile se recoltează în timpul unei endoscopii digestive superioare: medicul folosește un endoscop, adică un tub flexibil cu cameră, pentru a vedea mucoasa tubului digestiv superior, inclusiv prima parte a intestinului subțire. Prin endoscop trece un instrument cu care se iau mici fragmente de țesut. Un medic anatomopatolog examinează apoi țesutul la microscop, căutând semne de boală celiacă.

Surse medicale pentru profesioniști menționează că, atunci când endoscopia nu este posibilă, diagnosticul poate fi pus în unele situații pe baza unor rezultate serologice foarte puternic pozitive. Această practică nu este încă recomandată oficial în gastroenterologia adulților.

Medicul poate recomanda biopsii de piele dacă ai o erupție care ar putea fi dermatită herpetiformă. Se recoltează fragmente mici de piele de pe erupție și de lângă ea, iar anatomopatologul le examinează la microscop pentru semne ale acestei afecțiuni.

În unele cazuri se recoltează sânge sau se ia un tampon din interiorul obrazului, pentru a căuta grupuri de variante genetice numite DQ2 și DQ8 (HLA-DQ2.5 și HLA-DQ8). Dacă nu ai aceste variante, este foarte puțin probabil să ai boală celiacă sau să o dezvolți.

Invers, a avea DQ2 sau DQ8 nu înseamnă că ai boala. Aproximativ 30% din populația generală are una dintre aceste variante, iar doar aproximativ 3% dintre acești oameni dezvoltă boala celiacă. Testul genetic este folosit mai ales pentru excludere, de exemplu când celelalte teste nu dau un rezultat clar. Dacă ai aceste variante, medicul poate recomanda alte teste.

Screeningul înseamnă testarea pentru o boală atunci când nu ai simptome. Sursa folosită descrie situația din Statele Unite, unde medicii nu fac screening de rutină pentru boala celiacă. Aceeași sursă recomandă ca rudele de sânge ale persoanelor cu boală celiacă și persoanele cu diabet de tip 1 să discute cu medicul despre riscul lor și despre necesitatea testării. Nu am informații în aceste surse despre recomandările din România, așa că întreabă medicul tău.

Informațiile din acest articol arată cum decurge, în general, evaluarea; ele nu stabilesc dacă ai sau nu boală celiacă. Pregătește pentru consultație o listă cu simptomele, bolile pe care le ai, istoricul familiei și orice schimbare de alimentație. Spune dacă ai redus deja glutenul, pentru că acest lucru contează pentru momentul și modul testării.

Dacă simptomele apar în principal după produse lactate, discută și această observație: intoleranța la lactoză are alt mecanism și este tratată separat. Alegerea testelor și interpretarea rezultatelor rămân decizii ale medicului, pe baza situației tale.