Constipație persistentă la adulți: cauze și pașii evaluării

Medicul va dori probabil să afle cât de des ai scaun, de cât timp ai simptome și cum arată scaunele. Te poate întreba și dacă scaunele au dungi roșii sau dacă observi urme de sânge pe hârtia igienică după ștergere.

Sunt luate în calcul și rutinele zilnice: obiceiurile alimentare, nivelul de activitate fizică și medicamentele pe care le iei, inclusiv suplimentele și remediile complementare sau alternative.

Poți nota sau înregistra, timp de câteva zile sau săptămâni înainte de vizită, cât de des ai scaun și cum arată acesta. Informațiile pot fi apoi împărtășite medicului.

Dacă ai constipație de lungă durată, medicul te poate întreba dacă în familie există afecțiuni care pot da constipație de durată, cum ar fi probleme anatomice ale tubului digestiv, obstrucție intestinală, boală diverticulară sau cancer de colon ori de rect.

Analizele caută semne ale unor boli care pot provoca constipație. Analizele de sânge pot arăta semne de anemie, hipotiroidism și boală celiacă. Testele din scaun pot arăta prezența sângelui și semne de infecție și inflamație. Analizele de urină pot arăta semne ale unor boli precum diabetul.

Medicul poate face o endoscopie pentru a privi în interiorul anusului, rectului și colonului, în căutarea unor probleme ale tubului digestiv inferior. Printre endoscopiile folosite în constipație se numără sigmoidoscopia flexibilă. În timpul acestor investigații, medicul poate recolta și o biopsie, adică mici fragmente de țesut examinate la microscop, care pot arăta semne de cancer sau alte probleme.

Acestea sunt teste ale funcției intestinului, care arată cât de bine se deplasează scaunul prin colon. Într-una dintre variante, se înghit capsule cu markeri urmăriți prin radiografie; markerii sunt eliminați odată cu scaunul în aproximativ 3–7 zile. Într-o altă variantă, scintigrafia, se consumă o masă ce conține o cantitate mică de substanță radioactivă, urmărită cu camere și computere speciale pe măsură ce trece prin intestin.

Medicul poate folosi și defecografia (radiografie a zonei din jurul anusului și rectului, pentru a vedea cât de bine poți reține și elimina scaunul), manometria anorectală (verifică sensibilitatea și funcționarea rectului și a sfincterelor anale) și testul de expulzie cu balon (împingerea unui mic balon cu apă din rect, pentru a vedea dacă există dificultăți la eliminarea scaunului).

Pentru a căuta alte probleme care ar putea cauza constipația, medicul poate recomanda o investigație imagistică, de exemplu un set de radiografii ale tubului digestiv inferior (seria GI inferioară), o rezonanță magnetică (RMN) sau o tomografie computerizată (CT).