Cum îți protejezi auzul la concerte și când folosești căști

Sunetele prea puternice și prelungite pot afecta permanent auzul. Află cum recunoști zgomotul periculos și ce poți schimba: volumul, distanța și protecția auditivă.
Când e zgomotul prea puternic?
Auzim zilnic multe tipuri de sunete, iar multe dintre ele sunt sigure. Sunetele prea puternice și care durează prea mult pot însă deteriora permanent auzul. Cu cât sunetul este mai intens, cu atât leziunea poate fi mai mare și apare mai repede. Acest tip de afectare se numește pierdere a auzului indusă de zgomot (NIHL).
Leziunea poate să nu se observe la început, dar se poate acumula în timp, mai ales în combinație cu scăderea auzului care apare odată cu înaintarea în vârstă. Vorbirea și muzica pot începe să sune înfundat sau distorsionat, iar sunetele plăcute și importante devin mai greu de înțeles.
Trei repere practice arată că zgomotul din jur e prea puternic:
- ajungi să vorbești tare sau să strigi ca să te audă cineva aflat la o distanță de un braț (sau tu nu auzi o conversație la volum normal de la această distanță);
- zgomotul îți face rău la urechi;
- urechile îți țiuie sau îți zumzăie în timpul zgomotului ori după ce acesta a dispărut.
Cum se măsoară sunetul
Intensitatea sunetului se măsoară în decibeli (dB). Scala decibelilor funcționează diferit față de unități precum centimetrii sau kilogramele: o creștere de 10 dB pare urechii de aproximativ două ori mai puternică, dar în realitate sunetul este de 10 ori mai intens.
Deoarece oamenii nu aud toate frecvențele (tonurile), se folosesc adesea decibelii ponderați A (dBA), care descriu intensitatea sunetului în funcție de ce poate percepe urechea umană.
Institutul american NIOSH oferă și o aplicație de măsurare a nivelului sonor pentru dispozitive iOS, utilă ca să afli cât de puternic e zgomotul din jur.
Câți decibeli sunt prea mulți?
Institutul american NIOSH arată că lucrătorii expuși regulat la sunete de 85 dBA sau mai mult au un risc mai mare de NIHL și ar trebui să poarte protecție auditivă. Chiar și sub 85 dBA, unele persoane pot suferi leziuni ale auzului.
Sfatul poate fi extins la zgomotele de zi cu zi: poartă protecție când zgomotul atinge sau depășește 85 dBA. Unele persoane, din cauza geneticii sau a altor factori, pot fi mai sensibile și la niveluri mai mici, așa că poți evita zgomotul sau folosi protecție chiar sub acest prag. În prezent, se consideră sigur pentru majoritatea oamenilor ca toate sunetele auzite într-o zi să aibă în medie 70 dBA sau mai puțin.
Zgomotele sunt mai susceptibile să afecteze auzul dacă sunt:
- de 85 dBA și durează câteva ore;
- de 100 dBA și durează cel puțin 14 minute;
- de 110 dBA și durează cel puțin 2 minute.
Multe dispozitive folosite de copii și adolescenți, precum aparatele de muzică, produc niveluri de 85 dBA sau mai mari. Concertele, evenimentele sportive, artificiile, instrumentele muzicale și mai ales sporturile cu arme de foc pot pune în pericol auzul. Sirenele ambulanțelor, suflantele de frunze și utilajele agricole pot avea același efect.
Cum îți protejezi auzul la concerte și la căști
Ai trei pârghii principale.
Redu volumul
Setează dispozitivele, precum aparatele de muzică și televizoarele, la volum scăzut. Căștile pot ajunge la 110 dBA la volumul maxim, deci nu e indicat să le folosești la intensitate mare.
Îndepărtează-te de sursă
Cu cât ești mai aproape de sursa sunetului, cu atât acesta e mai puternic. La concerte și la alte evenimente, stai în picioare sau pe scaun la distanță de boxe sau de sursa sunetului, ca să-ți reduci riscul.
Poartă protecție auditivă
Dacă nu poți reduce volumul sau nu te poți îndepărta, folosește dopuri sau căști de protecție (antifonice). De exemplu, poartă dopuri de urechi în locuri zgomotoase precum cinematografele, evenimentele sportive și atelierele.
Obiceiuri sănătoase pentru copii
Părinții și alți adulți sunt modele importante pentru copii. Poți da un exemplu bun purtând protecție auditivă și având obiceiuri sănătoase legate de auz.
- Folosește momentele potrivite: când copilul se bucură de un sunet, precum ciripitul unei păsări sau trosnetul focului, amintește-i cât de ușor poate pierde aceste sunete fine dacă își afectează auzul. Când un sunet nu e plăcut, precum sirena unei ambulanțe sau alarma unei mașini, arată-i cum să se protejeze.
- Învață-l să păstreze volumul la un nivel sigur la TV sau la muzică.
- Evită jucăriile zgomotoase și, la dispozitivele electronice, alege-le pe cele care permit setarea unor limite sigure de volum.
- Ține dopurile și căștile antifonice la îndemână, în locurile unde copilul le-ar putea avea nevoie.
Limite ale acestor recomandări
Informațiile se referă la prevenția expunerii la zgomot. Ele nu servesc la diagnosticarea sau tratarea pierderii auzului și nu înlocuiesc evaluarea făcută de un profesionist. Pragurile menționate sunt repere generale, iar sensibilitatea diferă de la o persoană la alta. Dacă observi modificări ale auzului sau semne precum țiuituri repetate, discută cu un profesionist.
Când este recomandat un consult medical
Acest articol privește prevenția expunerii la zgomot, nu diagnosticarea sau tratarea pierderii auzului. Dacă ești îngrijorat de auzul tău, cere sfatul unui profesionist.
- •Dacă ai țiuituri sau zumzete în urechi care apar des după expunerea la zgomot.
- •Dacă observi că vorbirea sau muzica sună înfundat ori distorsionat.
- •Dacă ai dificultăți în a înțelege ce spun ceilalți și te întrebi dacă auzul tău s-a schimbat.
- How Loud is Too Loud? • NIH National Institute on Deafness and Other Communication Disorders (2025)Acces sursă
Ghiduri medicale conexe
Toate din Sănătate
Sângerări nazale repetate: cauze și evaluare
Sângerările nazale sunt frecvente și de obicei nu sunt grave, dar cele care revin merită discutate cu medicul. Vezi ce le poate declanșa, ce urmărește evaluarea și ce măsuri ajută acasă.

Amețeli la schimbarea poziției capului: vertijul pozițional benign (VPPB)
Amețelile scurte și intense care apar când te întorci în pat, te apleci sau ridici capul sunt, cel mai des, semnul unui vertij pozițional paroxistic benign (VPPB) — o problemă a urechii interne care se tratează, de obicei, prin manevre de repoziționare, nu prin medicamente.
Alergiile sezoniere (rinita alergică): simptome, diagnostic și diferența față de răceală
Nas înfundat, strănut în salve și ochi înlăcrimați fără febră? Rinita alergică afectează până la 25% din populația urbană. Află cum diferențiezi alergia de o viroză respiratorie și ce tratamente moderne oferă alinare de durată.