Durere în piept: cum deosebești o cauză cardiacă de un atac de panică sau reflux

Durerea de origine coronariană (cauzată de reducerea fluxului de sânge către mușchiul inimii) este cel mai adesea descrisă de pacienți ca o presiune, strângere ca într-o menghină, greutate sau arsură retrosternală, și nu ca o înțepătură punctuală.

Semne tipice ale sindromului coronarian:
* Se localizează pe o suprafață difuză în mijlocul pieptului; pacientul arată adesea zona cu pumnul strâns (semnul Levine).
* Poate iradia caracteristic în umărul și brațul stâng, pe marginea cubitală până în degetele mici, în ambele brațe, la baza gâtului sau în mandibulă.
În angină:* apare la efort fizic sau stres emoțional și cedează în câteva minute de repaus sau la nitroglicerină sublinguală.
În infarct:* durează peste 20–30 de minute, nu cedează la repaus și se asociază cu transpirații reci, paloare și senzație de moarte iminentă.

Esofagul și inima împart aceleași căi nervoase senzitive către măduva spinării, motiv pentru care creierul poate confunda stimulii proveniți din cele două organe.

• Arsura retrosternală (pirozisul): apare adesea după mese grase, picante sau acide, se agravează în clinostatism (la culcare) sau la aplecarea înainte și poate fi însoțită de regurgitarea unui lichid acid în cavitatea bucală.
• Cedează frecvent la antiacide sau la un pahar cu apă, spre deosebire de ischemia cardiacă. Totuși, la persoanele peste 50 de ani cu risc vascular, orice arsură toracică nouă impune mai întâi excluderea cauzei cardiace.

Multe dureri toracice provin din peretele toracic — mușchi, nervi intercostali sau cartilajele costale:

• Se descriu adesea ca „înțepături” ascuțite sau senzație de junghi.
• Trăsătură distinctivă: durerea se modifică vizibil odată cu mișcările trunchiului, rotația toracelui sau respirația adâncă.
• La palpare, medicul poate reproduce durerea prin apăsarea precisă pe o articulație condrosternală (sindromul Tietze/costocondrită).

Atacul de panică declanșează o descărcare masivă de adrenalină care provoacă tahicardie, hiperventilație, spasme musculare toracice și o senzație acută de sufocare:

• Durerea este frecvent ascuțită, însoțită de amorțeli la nivelul mâinilor sau buzelor (cauzate de scăderea dioxidului de carbon din sânge prin hiperventilație).
• Debutează adesea în repaus complet sau pe fondul unui stres psihic intens și atinge intensitatea maximă în 10 minute.
• Chiar dacă etiologia este anxioasă, primul episod toracic sever necesită confirmare medicală pentru liniștea pacientului.

Fiecare minut contează în cazul unui infarct miocardic acut. Dacă durerea durează mai mult de 10-15 minute, este însoțită de dificultăți de respirație, amețeală sau transpirații reci, sună la 112.

Nu te deplasa singur la spital la volan și nu aștepta să treacă de la sine până a doua zi dimineață.

Pentru a investiga cauzele non-urgente sau recurente, medicul cardiolog va efectua:
1. EKG de repaus în 12 derivații (identifică anomalii de ritm sau semne de ischemie).
2. Ecocardiografie Doppler transtoracică (evaluează structura valvelor, grosimea pereților și forța de pompare a inimii).
3. Test de efort EKG sau monitorizare Holter EKG/TA pentru episoade aritmice intermitente.