infosanatate
CautMedicMedici
Simptome•7 min lectură•Actualizat la 8 septembrie 2026

Durerea de cap (cefaleea): tipuri, semnale de alarmă și când e urgență

Cum diferențiezi cefaleea tensională și migrena de cauzele secundare periculoase.

A
Redactat deAna-Maria Constantin
Rigoare editorialăConsens clinic & ghiduri internaționale
Standarde YMYL•Metodologie editorială
Persoană cu durere de cap și oboseală
Concluzia pe scurt

Cefaleea tensională (senzație de bandă strânsă în jurul capului) și migrena (durere pulsatilă unilaterală cu greață și fotofobie) sunt cele mai frecvente forme primare de durere de cap. O durere apărută brusc, descrisă drept „cea mai puternică din viață” (cefalee în trăsnet), însoțită de febră, gât rigid, tulburări de vedere sau slăbiciune pe o parte a corpului este o urgență neurologică absolută (suspiciune de hemoragie subarahnoidiană sau AVC).

Puncte esențiale de reținut

  • •Cefaleea tensională este cel mai răspândit tip, fiind descrisă ca o bandă strânsă în jurul capului, asociată cu stresul și postura.
  • •Migrena este o afecțiune neurovasculară caracterizată prin durere pulsatilă unilaterală, greață, fotofobie și uneori aură vizuală.
  • •Durerea „în trăsnet” (care atinge intensitatea maximă în câteva secunde) reprezintă o urgență neurologică absolută (suspiciune de hemoragie subarahnoidiană).

Cefalee primară versus secundară

Medicina împarte durerile de cap în două mari categorii:
Cefalee primară:* Durerea în sine este boala (nu există o leziune structurală identificabilă pe imagistică). Reprezintă peste 90% din cazuri și include cefaleea de tensiune, migrena și cefaleea de tip cluster.
Cefalee secundară:* Durerea este simptomul unei alte patologii subiacente — de la sinuzită, glaucom sau hipertensiune, până la anevrisme rupte, meningite sau tumori cerebrale.

Cefaleea de tensiune: cauze și ameliorare

Este provocată de contracția susținută a mușchilor cefei, umerilor și scalpului pe fond de stres prelungit, privit excesiv la ecrane sau postură vicioasă.

  • Cum se simte: O presiune sau strângere difuză, bilaterală (ambele părți ale capului), de intensitate ușoară spre moderată.
  • Ce o deosebește de migrenă: Nu este agravată de mersul pe jos sau urcatul scărilor și nu este însoțită de vărsături.

Migrena: simptome specifice și fazele atacului

Migrena este o boală neurologică genetică și biologică, nu un simplu disconfort.

  • Caracteristici: Durere pulsatilă (ca o bătaie de inimă), localizată adesea pe o singură jumătate a capului (hemicranie), de intensitate moderată până la severă.
  • Simptome asociate: Grețuri, vărsături, intoleranță marcată la lumină (fotofobie) și la sunete (fonofobie). Pacientul simte nevoia de a se retrage într-o cameră întunecată și liniștită.
  • Aura migrenoasă: La aproximativ 20–25% dintre pacienți, atacul este precedat cu 20–60 de minute de fenomene vizuale (linii în zig-zag strălucitoare, scotoame oarbe) sau senzații de furnicături în mână și față.

Criteriile SNOOP: semne de alarmă neurologice

Ghidurile internaționale folosesc acronimul clinic SNOOP pentru identificarea cazurilor ce necesită atenție imediată:
S (Systemic symptoms):* Febră, pierdere în greutate sau istoric de neoplazii.
N (Neurological signs):* Tulburări de conștiență, slăbiciune musculară, convulsii.
O (Onset):* Debut brusc, exploziv (în trăsnet).
O (Older age):* Debut după 50 de ani.
P (Pattern change):* Schimbare bruscă a frecvenței, intensității sau duratei crizelor cunoscute.

Când este necesar RMN sau CT cerebral

Dacă examenul neurologic clinic este complet normal și caracteristicile indică o migrenă tipică sau cefalee de tensiune, investigațiile imagistice nu sunt necesare de rutină. Dacă există oricare dintre criteriile de alarmă, RMN-ul cerebral (cu angio-RMN) sau examenul CT de urgență sunt esențiale pentru vizualizarea vaselor și a parenchimului cerebral.

Când este recomandat un consult medical

Programează un consult neurologic dacă durerile de cap îți afectează viața cotidiană:

  • •Dacă ai nevoie de analgezice mai mult de 2–3 zile pe săptămână (risc de cefalee indusă de abuz medicamentos).
  • •Dacă tiparul sau intensitatea durerii s-au schimbat semnificativ în ultima lună.
  • •Dacă durerea debutează pentru prima dată după vârsta de 50 de ani.
Surse medicale și ghiduri clinice consultate
  1. The International Classification of Headache Disorders, 3rd edition (ICHD-3) • Cephalalgia (2018)
  2. Diagnosis and management of headache in adults: a national clinical guideline • SIGN (Scottish Intercollegiate Guidelines Network) (2023)

Ghiduri medicale conexe

Toate din Simptome